Česká republika - Partea I

          Concediul petrecut în Cehia a fost unul "tămăduitor" - nu ştiu dacă acesta ar fi termenul - poate REMEDIU ar suna mai bine :)), dar mie unul mi-a "picat" destul de bine.
Este adevărat, că poate a fost puţin cam prea devreme şi era mai bine dacă mai aşteptam 2-3 săptămâni până ajungea şi la ei PRIMĂVARA, pentru a beneficia de un contrast mai bun al culorilor, dar UNA PESTE ALTA (cum spune un FOST prieten) a fost o experienţă ce trebuie repetată.

Să începem cu începutul:

         Am purces spre Cehia vineri seară, pe data de 26 martie- a fost destul de obositor drumul până ce am ieşit din Romania, apoi a fost "floare la ureche" - nu trebuia să mai stai cu ochii lipiţi de asfalt.
Aşa că dacă tot am reuşit să scăpăm cu amortizoarele, bucşile, pivoţii şi jantele intregi - am decis să luăm micul dejun în Ungaria.

      În după-amiaza de sâmbătă am ajuns la destinaţie în Praga la prietenul şi în acelaşi timp ghidul nostru de grup - Vio - o să-l vedeţi mai jos, este cel cu umbrela.

    

          Am ajuns prin Centrul Vechi după ce în prealabil am "studiat" câteva sortimente de bere cehească şi cum dupa ce am făcut câţiva kilometrii de plimbare prin piaţa respectivă, ni s-a făcut foame şi am decis ca ar fi cazul să "bobinăm" un cârnat de-al lor, nimic spectaculos în ceea ce priveşte textura şi gustul - foamea era mare.

        Am rămas impresionat totuşi de arhitectura clădirilor şi de faptul că pe lângă/printre clădirile de 5-6 etaje - nu apăreau monştrii cum regăsim pe la noi - care strică faţada oraşului (ei se pare că nu au în vocabular cuvântul MITĂ, ŞPAGĂ sau CIUBUC, ei au coloană vertebrală - şi-şi păstrează valorile!)

          Duminică ne-am trezit cu forţe proaspete şi am decis să ieşim. În această perioadă am nimerit o vreme puţin capricioasă, din ce cauză spun PUŢIN - pentru că, este adevărat a şi plouat în anumite momente ale zilei, dar din fericire ploaia nu ţinea mult - cam o jumătate de oră, aveam parte de soare cam vreo oră - două şi în rest era înnorat. 

Am luat-o la picior tot înainte pe lângă Teatrul Naţional către parcul cu meri - traversând podul peste râul Vltava. 

Turiştii Români :)))))))   (cum ii place lui Vali să zică)

                     Am dat şi peste o maşinuţă de epocă - pe urmă am văzut că nu este o întâmplare şi că este chiar o mini-afacere, dar oricum - a dat bine la obiectiv!

               În drum spre observatorul astronomic (din păcate funicularul nu funcţiona în perioada asta) am dat peste un turn metalic ce mi-a atras atenţia, aşa că l-am tras în poză.

După cum se vede mai jos nu mi-a fost atrasă atenţia numai mie  :-))))

Vali cred că pierduse ceva pe jos, dar vă asigur că s-a uitat şi el !!!

Observatorul Astronomic

Fostul meu prieten Radu

Analema 

(nici eu nu stiam ce este, asa ca bagati un ochi si veti afla mai multe)

                                  Dupa ce ne-am plimbat şi prin parcul de lângă observator am purces înspre CASTEL. (ce bine sună! ....nu!? )

         Din păcate, cum spuneam mai sus, mai şi ploua şi fiecare s-a acoperit cum a putut: ba cu gluga de la geacă, ba cu husa de la aparatul foto..............Cum adică cu husa de la aparatul foto??? Cine a mai auzit şi aşa ceva??? NU dau nume, pozele spun câteodată mai multe.

Înca o maşină de epocă ne "taie" privirea.

                     Am ajuns la castel, m-am dus să aprind lumina şi să-i spun servitoarei să ne servească masa.

Vise maică!!!!! Vise!!!! Mi-ar fi plăcut mie :-(((((         

Aşa, cum spuneam: Am ajuns la castel şi după cum se vede intrarea era destul de liberă,

cred şi eu - la cum se uitau baieţii de deasupra ..........cel mai mult am apreciat PACIFISMUL lor.

          Lângă intrarea principală în castel mi-au atras atenţia nişte muzicanţi aşa că i-am tras şi pe ei în poză.....ce era sa fac??? spuneti si voi - "pozitii" mai aveam.

Paza Castelului - Fără Comentarii.

                  Am intrat, şi normal că nu aveam cum să nu remarc catedrala Sf. Vitus, normal că am încercat să cuprind şi eu cât am putut de bine, dar era destul de masivă din toate punctele de vedere.

 

 ................uitaţi un alt punct de vedere.

 Am dat peste un meşter făurar - realiza în mare

parte tirbuşoane - preţurile erau cam piperate fie vorba între noi.

- Dincolo era mai ieftin!!! 

Am dat şi peste KAFKA frate!!!! cu privirea.

                 Ce m-a surprins era faptul că toţi cerşetorii nu erau ca cei pe care-i regăsim la noi, erau chiar paşnici, şi nu veneau "să tragă" de oameni sau să-i roage să le dea bani - majoritatea aveau câte un câine (o explicatie ar fi aceea ca să-i păzească, să nu vină cumva vreun alt aurolac individ şi să-i facă rău, să le dea foc............ ceva in genul asta). Oricum de apreciat ce au reuşit să facă autorităţile şi cu aceste persoane defavorizate.

Mergând înspre "casă" am văzut şi Institutul lui Goethe

va urma..........